No products in the cart.
Sincer, nu stiu de ce le zice “drumetii” daca dupa o urcare spre Lacul Bucura, dus-intors de la Carnic, am reusit sa ma aleg cu o febra musculara de mai mare frumusetea 🙂 …asa ca luati in serios orice sfat propus pe site-urile de specialitate sau pe comunitatiile montaniarzilor de pe Facebook, bineinteles mai trebuie filtrata informatia, ca altfel te trezesti asemenea unui catar carand degeaba lucruri care nu iti trebuie. Am vazut cateva exemple pe traseu si nu e greu sa-i observi chiar si din postura de novice in care ma aflu.
Va spus sincer ca e prima aventura serioasa pe munte de vreo 17 ani incoace, de pe vremea cand coboram cu colegii de liceu din trenul care ne lasa la manastirea Turnu, apoi Stanisoara, urmand traseul marcat spre cabana meteo de pe Varful Cozia.
Unii dintre ei poate au ramas in “breasla” si mai colinda locuri speciale ale tarii noastre si azi ca odinioara, cum am reinceput sa fac si eu. Cu siguranta insa, una dintre colege, cutreiera Retezatul de ceva timp si ma bucur sa o vad in poze alaturi de oameni deosebiti, cum de altfel am tot intalnit si eu de-alungul traseului pana la Lacul Bucura.
Una peste alta, ori ignoranta mea de pana acum, ori lipsa indelungata din peisajul montan, sau poate coincidenta face sa ma aflu fix in valul de emigranti catre varfurile racoroase ale muntelui, in weekendurile caniculare ale lunii August, dar pur si simplu am obosit la un moment dat de atatea salutari. 🙂
Am intalnit pe traseu oameni pregatiti, cu rucsacuri burdusite de echipament pentru camparea confortabila pe cel mai intins lac glaciar din Romania, unii mai putin pregatiti, dar cu hotararea de a cuceri inaltimile patriei in priviri, mame cu tanci de cativa ani purtati in carca sau mergand agale, caini insotitori, ciobani sociabili si, poate cei ce m-au impresionat cel mai mult pe traseu, doi batranei trecuti bine de a treia tinerete :), oferind sfaturi valoroase mai tinerilor montaniarzi.
Si pentru ca acest articol era dedicat hamacului, revin asupra lui nu inainte sa va indemn si pe voi sa redescoperiti frumusetile traseelor montane, dar si a laturei umane cu care sunt populate cararile patriei noastre.
Tin sa precizez ca de cand m-am apucat serios de brandul Ihamac, port intotdeauna in rucsac, functie de situatie, cel putin o bucata. Fie ca e vorba de pescuit, munte, mare sau un simplu pranz in parc, ma asigur intotdeauna de suportul si confortul unei pauze in hamac.
Pentru tura pe Retezat am modificat putin Pom-Pom-ul, primul model de hamac outdoor pe care l-am produs in colaborare cu echipa Minorswing, renuntand la cordelina si atasandu-i o chinga mai rezistenta, pregatita sa faca fata oricarui punct de ancorare, inclusiv stancile ascutite ale varfurilor montane.
Nu stiu si nici nu cred ca pot sa va explic de ce…hamac, senzatia de liniste si relaxare, punctele de presiune aproape inexistente cand stai intins in el, toate astea trebuie simtite cu propriul corp. Am intalnit persoane carora nu le place sa stea in hamac si gata, sunt putini ce-i drept. Majoritatea nu s-au suit niciodata in unul si imi place intotdeauna sa vad reactiile pozitive inca de la prima experienta cu acest obiect de camping.
De asemenea, am intalnit multe persoane care isi fac griji ca nu au unde sa il ancoreze si va spun din propria experienta ca putine au fost locurile pe unde am cutreierat si nu am putut sa ma atarn.
Cu siguranta, dupa cateva ancorari in diverse zone, incepi sa “vezi” mult mai rapid posibilitatile locatiei in care te afli. Urcand saua si apoi coborand spre Lacul Bucura pentru prima data, am pus ochii rapid pe cel putin 4 locuri numai bune de admirat lacul de la inaltime.
M-am hotarat rapid pentru ultraview-ul oferit de primele stanci intalnite pe cararea ce coboara spre lac de unde am putut poza si o guraliva marmota 🙂
Ancorarea am facut-o direct pe varfurile si crapaturile oferite de bolovanii masivi, chinga oferind priza rapida si sigura pentru a sustine lejer o greutate de 80 de kg, impartite intre cele 2 puncte de sustinere.
Testati si voi hamace, incercati diverse medii de ancorare, probati si hamace facute de voi acasa dar asigurandu-va temeinic de siguranta cusaturilor.
In caz nu va iese, va astept pe Ihamac.ro/magazin sa luati cu voi in urmatoarea tura unul dintre hamacele deja testate de mine.
Drumuri bune si enjoy the view !
Victor Hodorog – Ihamac Romania.
